Floare de colt, floare de nufar,
Prea curand si prea mult sufar,
Floare de trandafir,
Intoarce-te inapoi,
Sa te privesc o data,
Sa fim doar amandoi.
Floare, de culoare movalie,
Stii doar ce este,
Floarea ce-ti place tie,
Floarea ce acum este,
In mainile tale...
Eu plang si sufar, ne-ai parasit devreme,
Floare de nufar esti si asta vei fi o vreme.
Cu toti plangem, frumoasa noastra fata,
Degeaba plangem, degeaba plange tata.
Degeaba plange si mama, ce-n pantec te-a purtat,
Sa infloresti vesnic o viata a sperat.
Tu floare movalie, sa nu condamni pe nimeni,
Ca cei ce plang, ei te-au iubit, cum n-au iubit pe nimeni...
Te-au iubit, cum soarele rasare in dimineti de rai,
Cand cade roua dulce, in dimineti de Mai.
Te-am iubit si-n sfantul asfintit,
Cand ne rugam cu toti, cu sufletu' amortit.
By
Dragos Pavel
Din pura dragoste...
miercuri, 9 septembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu